Astigmatismul

astigmatismulEste, probabil, cea mai puţin înţeleasă afecţiune a vederii în rândul publicului larg. La fel ca miopia sau hipermetropia, astigmatismul este un defect de refracţie. În mod ideal, corneea şi cristalinul, care sunt practic lentilele ochiului, ar trebui să aibă forme regulate, de calotă sferică pentru cornee şi de lentilă biconvexă pentru cristalin. În realitate, lucrurile nu stau aşa, întrucât formele perfect simetrice nu prea pot apărea în mod natural, din diverse motive. Astfel, aproape toţi oamenii (dacă nu chiar toţi) suferă de astigmatism într-o măsură sau alta. Până la un punct, lipsa de simetrie a corneii sau a cristalinului nu este atât de pronunţată încât să afecteze notabil vederea. Atunci când asimetria este pronunţată (de exemplu, corneea are curbură unei mingi de rugby, mai degrabă decât a unei mingi de fotbal), vederea va fi înceţoşată atât la apropiere, cât şi la depărtare, pentru că razele de lumină vor avea mai multe puncte în care converg, în loc de unul singur, aşa cum ar fi cazul în care lentila ar fi sferică. Razele de lumină refractate se întâlnesc pe o linie, a cărei amplasare depinde de refracţia meridianului pe care îl străbat. Se iau în condiderare două meridiane principale, perpendiculare unul pe celălalt. Liniile focale corespunzătoare acestor meridiane pot fi situate astfel: ambele – anterior de retină (astigmatism miopic compus); ambele – în spatele retinei (astigmatism hipermetropic compus); una pe retină, iar cealaltă în faţa sau în spatele ei (astigmatism simplu); liniile focale de o parte şi de altă a retinei (astigmatism mixt).

De cele mai multe ori, astigmatismul este cauzat de forma defectuoasă a corneii. Uneori, astigmatismul poate apărea în urma unei boli oculare sau după o lovitură ori intervenţie chirurgicală, însă, de obicei, el este prezent de la naştere şi determinat de ereditate. Astigmatismul scade în primii ani de viaţă, prin creşterea ochiului şi aplatizarea corneii, dar un astigmatism persistent în perioada critică de maturizare a sistemului vizual, poate duce la distorsiunea imaginii şi ambliopie (vezi anterior). În plus, un astigmatism mare necorectat poate stimula creşterea miopiei la copil.

În afară de vederea înceţoşată, alte simptome ale astigmatismului mai includ: oboseală oculară, dureri de cap şi zone ale vederii în care obiectele apar deformate. Se estimează că 30% dintre copii suferă de astigmatism şi, de aceea, este important că, la cel mai mic semn care indică o problemă de vedere a copilului, acesta să fie consultat de un oftalmolog, pentru corectarea problemei. În caz contrar, copilul va avea probleme nu numai în ceea ce priveşte calitatea vieţii, în general, dar şi probleme la şcoală (scris, citit, matematică etc. ).

Astigmatismul mare poate fi prezent (şi de multe ori este) în conjuncţie cu alte afecţiuni oculare (miopie, hipermetropie sau prezbiopie). De asemenea, astigmatismul se poate modifica în timp şi poate fi asimetric, prezent la unul dintre ochi sau la ambii.

Cea mai utilizată metodă de corectare a astigmatismului este purtarea ochelarilor de vedere permanenţi, deoarece neclaritatea vederii este prezentă atât la distanţă, cât şi aproape. Aceştia vor avea lentile de formă fizică specială (torică sau cilindrică), care să compenseze deformarea corneii (sau a cristalinului, în unele cazuri). Această formă nu este sesizabilă de către anturajul pacientului, deci nu este inestetică, dar se recunoaşte prin grosimea inegală a marginii lentilei. La prima purtare de ochelari cilindrici, pacientul poate sesiza deformarea suprafeţelor, bombarea podelei; el reclamă ameţeli , nesiguranţă la coborâtul scărilor şi al trotuarelor. Toate aceste simptome dispar prin exerciţiu şi nu este înţelept ca pacientul să renunţe precipitat la ochelarii cilindrici.

În unele cazuri, astigmatismul nu poate fi corectat decât cu ajutorul lentilelor de contact, care compensează, prin relieful lor, formă defectuoasă a corneii. Pentru astigmatismele mari se indică lentile de contact speciale, rigide, care comprimă cornea. Lentilele moi nu pot corecta astigmatisme mari, în plus, prin fabricaţie, ele au un maximum de 2,50 dioptrii cilindrice.

Intervenţia chirurgicală cu laser nu este recomandată decât în anumite cazuri. Principiul intervenţiei este remodelarea corneii, cu aplatizarea meridianului celui mai bombat şi bombarea meridianului celui mai plat, pentru egalizarea dioptriilor. Eliminarea astigmatismului în totalitate este greu de obţinut, de aceea indicaţiile operatorii se limitează la astigmatisme de până la 4 dioptrii. În plus, există riscul unui astigmatism nou, indus de operaţie.